| |
|
|
|
|
| |
|
Acronim pentru Anti-lock Braking System, denumirea enlezeasca a sistemului anti-blocare la franare, sistem de control electronic al franarii, care face ca rotile automobilului sa nu se blocheze, incetinirea lor facandu-se pe baza de impulusi cu frecventa foarte mare, fara patinare si cu un control permanent al directiei.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
V. AC. Abreviere nerecomandata in limba romana.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Acronim pentru Aer Conditionat. Uneori, in mod impropriu, se foloseste si sinonimul A/C, forma ortografica specifica, de regula, limbii engleze.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Abreviere preluata din limba engleza pentru Adaptive Cruise Control (control adaptiv al vitezei de croaziera). Sistemul ACC permite mentinerea vitezei de deplasare a autovehiculului la un nivel prestabilit dar, fata de sistemul clasic de control al vitezei de croaziera, permite, totodata, si adaptarea acesteia astfel incat sa se asigurare o distanta optima de siguranta fata de vehiculul din fata. Monitorizarea distantei se realizeaza cu ajutorul unui senzor radar capabil sa detecteze vehiculul din fata de la o distanta de peste 120 m, indiferent de conditiile de vizibilitate (ceata, fum, praf etc.). Modulul ACC gestioneaza sistemul de control al motorului si sistemele de franare auxiliare ale autovehiculului (retarder, frana de motor etc.) pentru a controla viteza de deplasare. Daca autovehiculul se apropie, totusi, de un altul cu o viteza prea mare, retarderul si frana de motor fiind insuficiente pentru asigurarea distantei optime de siguranta, atunci semnale sonore si vizuale alerteaza soferul pentru a incepe el sa franeze.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Componenta anexa a unui vehicul, care insoteste sau completeaza, suplimentar, un element principal al acestuia, in afara procesului de fabricatie. Accesoriile auto sunt, de regula, elemente de tuning si cosmetizare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Abreviere pentru Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile, organism infiintat in 1991 si care acum are 13 membri (Grupul BMW, Porsche, Peugeot-Citroen, Renault, Scania, Fiat, DAF, DaimlerChrysler, Volkswagen, Ford Europa, GM Europa, Volvo si MAN). Asociatia are sediul principal la Bruxelles, in Belgia.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Agatare din mers a unui vehicul de un altul sau de un obstacol.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea comenzilor.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 ... 2 mm intre drum si pneu, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de controlului asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizata de mersul cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul benzii de rulare a anvelopei etc.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
A adauga un aditiv la o substanta (ulei, benzina etc.) pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Tip de admisie direct din atmosfera a aerului necesar functionarii motoarelor cu ardere interna, in mod natural, prin aspiratie. Din acest considerent, in jargonul automobilistic, sunt folositi si alti termeni, cum ar fi: aspiratie normala, admisie naturala sau aspiratie naturala.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Grila orientabila plasata la extremitatea conductelor de ventilatie, care permite dirijarea aerului pulsat in habitaclu.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Sistem de racire a aerului circulat in interiorul unui autovehicul, cu scopul asigurarii unui climat placut pentru pasageri, in special in timpul zilelor caniculare de vara.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided Vehicle (vehicul ghidat automat), vehicul echipat cu un sistem de ghidare automata care il face capabil sa parcurga anumite trasee prestabilite. Spre deosebire de robotii traditionali, AGV-urile nu sunt manipulatori, ele sunt manevranti de vehicul programati sa urmeze un traseu de ghidare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided Vehicle System (sistem pentru vehicul ghidat automat), sistem care presupune vehicul, ghidaj, comanda si control etc.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Echipament auto de securitate pasiva a pasagerilor, controlat electronic, denumit si Sistem de Retinere Suplimentara (SRS). In caz de coliziune, airbagul se activeaza automat, un generator pirotehnic umpland cu gaz (azot), aproape instantaneu, un sac special de plastic, cu scopul de a proteja ocupantii automobilului de posibile raniri grave.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Sistem electronic de semnalizare acustica si optica a oricarei tentative de a agresa un autovehicul sau de a patrunde neautorizat in interiorul acestuia.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Diametrul nominal interior al cilindrului unui motor cu ardere interna, al unui compresor etc., exprimat in mm.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Generator sincron, care transforma energia mecanica primita de la motor in curent electric alternativ, apoi in curent continuu, fiind prevazut cu redresor static. Energia electrica generata de alternator serveste, pe de o parte, la reincarcarea bateriei si, pe de alta parte, la alimentarea consumatorilor, atunci cand motorul functioneaza.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Dispozitiv mecanic, hidrodinamic sau electromagnetic cu ajutorul caruia se poate cupla sau decupla motorul de transmisie, lin si fara socuri, protejand totodata (prin patinare) motorul si transmisia de suprasarcini.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de turbionare creata prin asocierea unei pompe centriguge cu o turbina (ambele cu palete radiale) intr-un singur agregat, folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de frecare produsa intre suprafetele unor discuri de frictiune puse in contact, cu volantul motorului si, respectiv, cu placa de presiune a ambreiajului, prin intermediul unor arcuri de presiune (elicoidale sau tip diafragma).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
"Dispozitiv disipator de energie care serveste la atenuarea unui soc, a unui zgomot sau a vibratiilor unui sistem tehnic; denumire laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu telescop."
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Atenuator de socuri bazat pe disiparea energiei datorita trecerii fortate a unui fluid prin unul sau mai multe orificii calibrate sau prin supape cu resorturi tarate. Se monteaza in paralel cu elementul elastic al suspensiei (arcul) si poate fi mono sau bitubular. Este de tip telescopic deoarece are o forma tubulara, tija pistonului glisand in cilindrul fluidului de lucru, mai mult sau mai putin, in functie de dezbaterea rotii si de oscilatiile caroseriei.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
"Distanta (in mm) dintre axa rotilor fata si axa rotilor spate ale unui vehicul directionat conform mersului in linie dreapta, parametru constructiv ce caracterizeaza maniabilitatea si tinuta de drum a unui vehicul; cu cat ampatamentul este mai mare, cu atat tinuta de drum este mai buna, in schimb, maniabilitatea va fi afectata in special in ce priveste abordarea curbelor prericuloase. In jargonul automobilistic, se mai numeste si distanta dintre axe."
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Anul indicat de constructor, prin marcare, pe placuta de identificare a vehiculului. Conform standardului ISO 3779, anul de fabricatie este codificat cu o litera sau o cifra identificata pe pozitia a 10-a din structura codului de identificare a vehiculului, cod format din 17 caractere. Anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul calendaristic ci cu asa-numitul an-model, lansat de constructori in avans, de regula, imediat dupa vacanta de vara, care coincide cu perioada de revizie tehnica a liniilor de fabricatie. De asemenea, anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul vanzarii autovehiculului si nici cu anul punerii in circulatie a acestuia.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Anul declarat de constructor, din ratiuni comerciale, ca an de fabricatie al unui vehicul si lansat, de regula, in avans cu 6 luni fata de anul calendaristic. De exemplu, un vehicul inregistrat ca an-model 2005 s-a produs incepand cu luna iulie 2004 pana in iunie 2005. Lansarea in fabricatie a fiecarui an-model presupune, pentru constructor, o noua definire a gamei de produse, fara a ca aceasta sa presupuna insa modificari majore. V. an de fabricatie.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
"Componenta principala a pneului, putand chiar sa il substituie total atunci cand preia si rolul camerei de aer; de aceea, sinonimia anvelopa - pneu este unanim acceptata (v. pneu)."
|
|
|
|
|
|
Anvelopa pentru toate anotimpurile |
|
|
| |
|
"V. pneu ""all season"". Functie de traducerea termenului englezesc ""all season"", se mai numeste si anvelopa pentru orice anotimp."
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Acronim preluat din limba engleza pentru American Petroleum Institute (Institutul American al Petrolului), institut infiintat in 1919 si cunoscut, in domeniul auto, in special printr-una dintre clasificarile consacrate in domeniul uleiurilor de motor,
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Acronim pentru Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile, asociatie infiintata in 1994 ca sa reprezinte si sa promoveze interesele producatorilor si importatorilor romani de automobile, componente auto, accesorii si echipamente de service.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Sistem de aprindere cu doua bujii pe cilindru, sistem dezvoltat de Alfa Romeo in anii '90 cu scopul de a obtine un plus de putere simultan cu o reducere substantiala a emisiilor poluante. Sistemul promovat de Alfa Romeo a fost denumit Twin Spark (TS) si, in limba romana, s-a tradus prin aprindere dubla sau dubla aprindere.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
"Inclinare longitudinala a unui vehicul, cu partea fata mai sus decat partea spate, ca urmare a incarcarii neuniforme (incarcare prea mare pe spate); inversul plonjarii."
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o ameliorare a vibratiilor specifice functionarii motoarelor cu ardere interna . V. arbore de echilibrare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Element component al mecanismului motor care permite transformarea miscarii liniare a pistonului in miscare de rotatie, prin el transmitandu-se apoi cuplul motor care pune in miscare autovehiculul sau alti consumatori de energie mecanica. Se mai numeste si vilbrochen sau arbore motor.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Arbore care are pe el niste proeminente numite came cu ajutorul carora comanda inchiderea si deschiderea supapelor. El este antrenat de catre vilbrochen prin lant, curea dintata sau angrenaj. Se mai numeste si arbore de distributie sau (impropriu) ax cu came.
|
|
|
|
|
|
Arbore cu came in chiulasa |
|
|
| |
|
Solutie constructiva de motor cu ardere interna la care mecanismul de distributie are arborele cu came dispus in chiulasa, deasupra supapelor. Motoarele avand arborele cu came dispus in chiulasa se numesc motoare OHC (Over Head Camshaft - arbore cu came in chiulasa). V. motor OHC.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o compensare a iregularitatii ciclice specifice functionarii motoarelor cu ardere interna . V. arbore de echilibrare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Arbore prevazut cu contragreutati, antrenat de arborele cotit al motorului si destinat reducerii vibratiilor datorate fortelor si momentelor de inertie ale mecanismului motor. Este o componenta optionala a motorului, specifica doar anumitor motoare pentru care se doreste realizarea unui rafinament functional deosebit. Functie de numarul si dispunerea cilindrilor, se pot folosi unul sau doi arbori de echilbrare pe motor. Se mai numeste si arbore de compensare sau arbore anti-vibratii.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Organ elastic, componenta a unei masini sau mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost deformat ca urmare a unei solicitari in limitele pentru care a fost dimensionat.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Element elastic specific, in general, suspensiilor rigide, compus din mai multe lamele flexibile de otel, usor curbate si de lungimi variabile, foaia cea mai lunga fiind cea de deasupra, care asigura legatura cu caroseria. Se mai numeste si arc lamelar.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Arc cu caracteristica elastica neliniara, la care distanta dintre spire difera, arc folosit in cazul anumitor suspensii pentru a se realiza o combinatie optima intre conditiile de drum si capacitatea de incarcare a vehiculului.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Articulatie cu doua axe incrucisate, care permite transmiterea miscarii de rotatie intre doi arbori pozitionati dupa directii diferite. In domeniul auto, articulatia cardanica are mai multe aplicatii, cum ar fi la coloana de directie si la transmisia longitudinala.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Cupla cinematica de forma unei sfere montata flexibil intr-o caja, cupla care permite o mobilitate unghiulara controlata dupa toate directiile a elementelor mecanismului in care este integrata, elemente solidare unul cu sfera si celalalt cu caja. Acest tip de articulatii sunt specifice, in general, bratelor de suspensie, mecanismelor de directie si cuplelor de remorcare. In jargon automobilistic, se mai numeste si rotula sau nuca.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Acronim preluat din limba engleza pentru Acceleration Slip Regulation (reglarea patinarii la accelerare), sistem creat de Bosch pentru controlul tractiunii, care impiedica patinarea rotii in conditii de drum alunecos sau de accelerari bruste. Acest lucru se realizeaza automat prin reducerea puterii disponibile la roata si/sau prin actionarea franelor pentru a preveni patinarea rotii. ASR-ul lucreaza in tandem cu ABS-ul si evolutia sa a suportat mai multe stadii de dezvoltare (ASR I, ASR II, ASR III si ASR IV), actual ajungandu-se la versiunea ESP (v. ESP).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Acronim preluat din limba engleza pentru Automatic Transmission Fluid (fluid pentru transmisii automate), ulei hidraulic folosit, in special, pentru transmisiile automate dar si pentru diverse alte sisteme hidraulice ale automobilului (servodirectie, actionare ambreiaj etc.).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
"Care se refera la automobil; denumire familiara pentru automobil."
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil destinat transportului in comun de calatori, prevazut cu minim 10 locuri (inclusiv soferul).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila maxima de peste 2,5 t, prevazut cu cabina si platforma fixa, cu sau fara obloane laterale. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camion.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autoutilitara avand caracteristicile, in miniatuta, ale camionului. Intr-o exprimare laconica, se mai numeste si camioneta.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autobuz destinat, de regula, transportului excursionistilor, in conditii de confort sporit si conform unui program prestabilit.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Sport automobilistic, organizat pe clase, prin care se urmareste obtinerea unui timp cat mai bun prin parcurgerea unui traseu prestabilit (de regula, sub 1000 m lungime), traseu care solicita foarte mult atat automobilul cat si abilitatile de conducere si orientare in teren ale pilotului.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil care are caroseria sau semiremorca special amenajata, fiind prevazuta cu izolatie termica a peretilor si agregat frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante lungi.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil care are o caroserie tip duba, separat de cabina, caroserie prevazuta cu izolatie termica a peretilor dar fara agregat frigorific. Este folosita pentru transportul marfurilor perisabile pe distante scurte.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autovehicul rutier prevazut cu minim patru roti, independent de calea de rulare, destinat transportului de bunuri si persoane ori efectuarii de servicii mecanizate diverse, apt sa se deplaseze cu viteze mai mari de 50 km/h.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Capacitatea unui sistem sau element de a prelua singur anumite sarcini, fara elemente structurale ajutatoare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil destinat transportului rapid de persoane si a bagajelor acestora, fiind prevazut cu 2 pana la maxim 9 locuri (inclusiv soferul), avand masa maxima autorizata de 3500 kg si caruia i se poate atasa o remorca usoara (max. 750 kg).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autoturism cu capacitate mare de trecere, de regula 4x4.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Automobil destinat transportului de bunuri, avand sarcina utila maxima mai mica de 2 t. Caroseriile autoutilitarelor sunt derivate, de regula, fie dintr-o caroserie de autoturism (pickup, furgoneta, entreprise etc.), fie dintr-una de microbuz (furgon, camioneta etc.).
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Vehicul autopropulsat suspendat elastic pe roti, senile etc. si destinat deplasarii terestre, dependent sau independent de calea de rulare, in scopul transportului de bunuri sau persoane ori efectuarii de servicii mecanizate diverse.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autovehicul cu capacitate mare de trecere, de regula cu toate rotile motoare.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autovehicul care nu a fost niciodata inmatriculat si care nu a fost folosit potrivit destinatiei acestuia.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Autovehicul prevazut cu cel putin 2 roti destinat deplasarii, cu precadere, pe drumuri amenajate, cu viteze mai mari de 50 km/h.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
V. arbore cu came. Denumire nerecomandata datorita faptului ca acesta primeste si transmite miscare de rotatie in jurul axei sale, deci este un arbore, nu ax, care doar sustine elemente cu miscare de rotatie.
|
|
|
|
|
|
|
| |
|
Abreviere preluata din limba engleza pentru All Wheel Drive (toate rotile motoare), solutie constructiva de tractiune permanent 4x4, specifica anumitor autoturisme de oras. Daca la rotile unei punti apare alunecarea, atunci puterea este transferata la rotile celeilalte punti si viceversa, prin intermediul unui vascocuplaj.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
